Recenzie Fata de hartie scrisa de "Sory_Luciano"

• 1
• 2
• 3
• 4
• 5

„Fata de hârtie” e un roman nou, proaspăt cu un suflu literar aparte. Ne prezintă o poveste despre crearea poveștii. Un fel de artă poetică dar pentru proză. Povestea unui scriitor despre scrierile sale, despre modul în care face evenimentele și personajele să prindă viață în fața cititorului, despre inspirația lui și plăcerea pe care i-o dă scrisul.
Tom Boyd, scriitor de succes reușește să își distrugă viața din cauza unei relații destrămate cu „iubirea vieții lui”. Din cauza crizei economice, prietenul și agentul său literar Milo Lombardo a pierdut toate economiile și resursele financiare. În acest context, Tom nu mai poate și nici nu mai vrea să scrie. Și atunci ce se mai poate face, cum se poate ieși dintr-un așa impas? În cele 436 pagini ale romanului „Fata de hârtie” se vor oferi răspunsuri și soluții, variante și rezolvări nu numai pentru situațiile complicate în care sunt cufundate personajele ci și pentru cititori.
Fiecare dintre cei care țin sau vor ține această carte în mâini se vor regăsi în unele situații sau personaje, până aici nimic nou, în mod normal ne identificăm cu personajele lecturilor noastre, dar în romanul lui Musso e mai mult decât atât, e o empatie la un nivel superior, între niște personaje extraordinar de realiste și niște lectori extrem de influențabili, cum cred că vor fi toți cei care vor trece de primele zece-douăzeci de pagini.
Să ai ocazia să parcurgi niște fragmente din viețile unor oameni, fie ei și fictivi, e o experiență fascinantă, unică și plină de un farmec aparte. Viața lui Tom Boyd și a lui Billie, fata de hârtie, fascinează și atrage atenția lectorului absorbindu-l în lumea ficțională care deodată devine mai accesibilă decât cea reală.
„Fata de hârtie” a lui Guillaume Musso e și o carte despre scris, e carte despre cărți, despre ceea ce înseamnă cartea, despre ce înseamnă a lectura, despre ce înseamnă cultură literară. Acest roman mi-a adus la suprafață nostalgii literare, amintiri despre lecturi demult gustate și cărți cu un parfum aparte. Pe lângă toate acestea mi-a readus pofta de a scrie, de a pune bucuria în cuvinte și de a împărtăși fericirea interioară prin intermediul cernelii. În timp ce mă apropiam de finalul cărții îmi doream tot mai mult să îmi reactivez creativitatea, să îi împrumut o parte din ea personajului principal, să îl fac să scrie pentru a-i simți din plăcerea tastării cuvintelor pe laptop, dar nu în ultimul rând pentru a-l aduce mai aproape de iubirea pe care o căuta, de a-l ajuta în împlinirea lui sufletească.
Romanul publicat de cei de la Allfa e una dintre acele cărți pe care le vei păstra pe un raft special, dacă nu în bibliotecă, cel puțin în suflet. Vă spun eu, merită să îl păstrați acolo, împreună cu cele mai prețioase lecturi ale voastre.
Lecturi plăcute!